Prevenirea cancerului de col uterin evoluează continuu, iar recomandările internaționale plasează testarea pentru Virusul Papiloma Uman (HPV) ca metodă primară de screening, datorită sensibilității sale superioare în depistarea leziunilor precanceroase. 

Tot mai multe țări aleg testarea HPV ca metodă principală, iar citologia (testul PAP) este folosită ulterior doar pentru examinarea suplimentară a femeilor cu rezultat pozitiv la HPV. Citologia a atins pragul de saturație: deși rămâne utilă, utilizarea ei în calitate de test primar nu mai poate reduce semnificativ incidența cancerului cervical.

Și Republica Moldova a făcut un pas important în această direcție: în 2026, este pilotată, pentru prima dată, testarea HPV ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin în instituțiile medicale publice.

Diferența dintre testarea HPV și testul PAP: ce trebuie să știm

Virusul Papiloma Uman (HPV) este principalul responsabil pentru cancerul de col uterin, dar poate fi transmis și bărbaților, care devin purtători sau afectați. Cele mai frecvente modalități de transmitere includ contactul sexual, contactul piele-la-piele, mucoasă-la-mucoasă și, mai rar, de la mamă la făt.

În 2008, medicul german Harald zur Hausen a obținut Premiul Nobel pentru descoperirea rolului virusului HPV în cancerul de col uterin, contribuind astfel la dezvoltarea vaccinurilor. HPV include peste 200 de tipuri de tulpini (genotipuri), însă doar câteva dintre ele, numite tulpini cu risc înalt, pot duce la cancer de col uterin.

Odată pătruns în organism, virusul HPV poate urma trei căi:

• este eliminat de sistemul imunitar în 1–2 ani
• rămâne în celule fără a provoca simptome
• sau, în cazurile când persistă tulpinile cu risc înalt, provoacă modificări celulare care, fiind netratate, se pot transforma în cancer.

Testul HPV identifică dacă virusul este prezent și ce tip de tulpină este, în timp ce testul PAP identifică deja schimbările/modificările survenite în urma prezenței/infectării cu virusul HPV. Astfel, un rezultat negativ la HPV arată cu mare certitudine că nu există probleme la nivelul colului uterin.

Citologia detectează doar jumătate dintre modificările celulare (având sensibilitate de 55%), de aceea screeningul citologic poate rata unele cazuri. Testarea HPV, mult mai sensibilă (95%), permite ca screeningul să fie efectuat mai rar, la cel puțin 5 ani, și direcționează femeile care au rezultat pozitiv către colposcopie, oferind o protecție mai bună împotriva cancerului invaziv.

Republica Moldova adoptă modele de succes cu eficiență dovedită 

Mai multe țări au adoptat testarea HPV ca metodă primară. Australia este considerată un exemplu global de succes în screeningul cervical. Datorită tranziției la testul HPV ca metodă primară și unui program național puternic de vaccinare împotriva HPV, țara a înregistrat scăderi mari în ratele de cancer cervical și o creștere continuă a detectării precoce a leziunilor care ar fi putut evolua spre cancer.

Din 2017, testul HPV este folosit în Australia pentru femeile între 25 și 74 de ani, iar citologia este efectuată doar dacă HPV este prezent. Datele oficiale arată că, între 2019 și 2023, doar aproximativ 7% dintre testele HPV efectuate au fost pozitive pentru tulpini asociate cancerului. Totodată, în 2021 nu a fost depistat niciun caz de cancer cervical la femeile sub 25 de ani.

Testarea HPV a devenit primară și în Marea Britanie, Țările de Jos, Finlanda, Suedia, Estonia, citologia fiind folosită doar pentru femeile cu rezultat pozitiv. În Estonia, de exemplu, testarea HPV a fost introdusă în 2021 pentru femeile cu vârste între 30 și 65 de ani, iar opțiunea de autoprelevare a probei a fost introdusă pentru a crește participarea la screening.

Republica Moldova are acum oportunitatea de a adopta această practică, prin pilotarea testului HPV în instituțiile medico-sanitare publice, inițiativă reglementată prin Ordinul nr. 941 din 21 octombrie 2025.

„Pe lângă beneficiile directe ale testării HPV, datele obținute în cadrul programului-pilot ne vor permite să calculăm costul per femeie testată, să evaluăm rata rezultatelor pozitive și volumul de investigații suplimentare necesare. Ulterior, aceste informații vor fi folosite pentru a compara eficiența modelului actual de screening cu cel bazat pe testarea pentru HPV. De asemenea, va fi analizată capacitatea sistemului de sănătate de a susține extinderea programului și impactul asupra bugetului național”, explică Doina Rotaru, șefa Direcției procurare servicii medicale din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Raportul final privind cost-eficiența utilizării testului HPV va fi elaborat de Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pilotarea testării HPV a început în ianuarie 2026 și a inclus două tipuri de prelevare:

• Efectuată de personalul medical în instituțiile de asistență medicală primară.
• Autoprelevare (self-sampling), cu instruire la necesitate.

Acest proces reprezintă un pas important în modernizarea screeningului de col uterin în Republica Moldova. Un element nou al acestei etape este autoprelevarea probei, o metodă prin care femeia își poate recolta singură proba, în condiții simple și sigure, urmând instrucțiunile primite de la personalul medical.

Este prima experiență de acest fel în Republica Moldova, iar așteptările sunt ca această abordare să contribuie la creșterea încrederii femeilor în procesul de testare, precum și la o acceptare mai largă a screeningului. Autoprelevarea poate fi deosebit de utilă pentru femeile care, din diverse motive, nu ajung la medic sau nu participă regulat la metodele clasice de screening.

Această opțiune poate facilita accesul la testare pentru femeile din regiuni îndepărtate, din localități rurale unde nu există personal disponibil pentru prelevarea probelor, precum și pentru femeile care au un program de muncă foarte încărcat și nu reușesc să se prezinte la consultații în orele obișnuite. Totodată, metoda poate fi mai ușor acceptată de femeile care evită examinarea ginecologică din motive de disconfort, jenă, lipsă de timp sau experiențe anterioare neplăcute.

Cele 10 instituții medico-sanitare participante au fost: Asociația Medicală Teritorială Botanica (Chișinău); Centrul Medicilor de Familie din municipiul Bălți și Centrele de Sănătate din orașele Soroca, Drochia, Ungheni, Orhei, Căușeni, Cahul, Comrat și Ceadîr-Lunga.

Acest lucru a fost posibil după ce, pentru anul 2025, CNAM a alocat din fondul măsurilor de profilaxie resurse financiare pentru procurarea a 3.000 de teste de detectare a ADN-ului Human papillomavirus prin metoda PCR, în valoare totală de peste 865 de mii de lei. Testele au fost procurate și distribuite de către Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, iar Unitatea de Coordonare a gestionat procesul și a instruit personalul medical implicat. Adițional, pentru determinarea genotipului virusului prin metoda PCR au fost alocați 1 milion și 229 de mii de lei.

În cadrul pilotării au participat 3.030 de femei, câte aproape 300 din fiecare instituție medico-sanitară desemnată, selectate conform unor criterii de eligibilitate stricte: au vârsta de 30-65 de ani; nu au făcut un test citologic în ultimii 3 ani și nici nu au avut un diagnostic confirmat de cancer de col uterin; și-au început viața sexuală, dar nu erau însărcinate în momentul testării și și-au exprimat consimțământul informat pentru participarea la testare.

„Pe lângă procurarea testelor, o companie din România (V-VEIL-UP PRODUCTION SRL) a donat Republicii Moldova 3.000 de teste de autoprelevare. Aceasta a permis includerea unui număr mai mare de femei în pilot și extinderea perioadei de testare, dacă va fi aprobată. Receptivitatea din partea prestatorilor și a participantelor a fost foarte mare – interesul față de autoprelevare a depășit așteptările noastre.

Din totalul femeilor examinate, 1.139 (37,6%) au ales autoprelevarea, iar 1.891 (62,4%) au preferat recoltarea efectuată de personalul medical. Femeile au adus testele la centrul de sănătate sau asistentele medicale le-au preluat. Participantele au fost din diverse medii – atât din zone vulnerabile, cât și cu studii superioare – și au răspuns la chestionare”, relatează Diana Valuța, șefa Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin.

În urma pilotării, 184 de femei (6,6%) au avut rezultate pozitive pentru HPV. Conform instrucțiunilor, femeile cu tulpinile HPV 16 sau 18 sunt direcționate spre colposcopie, în timp ce femeile cu alte tipuri de HPV cu risc înalt trebuie să facă un test Babeș-Papanicolau. Femeile cu rezultat negativ pentru HPV vor fi invitate la următorul screening peste cinci ani.

Testarea HPV: mai puțină presiune asupra medicilor, costuri reduse și eficiență sporită

Testarea HPV necesită mult mai puțin efort din partea personalului medical, pentru că probele sunt analizate automat cu ajutorul unui aparat special (PCR). Este suficient ca personalul să încarce probele în mașină, iar procesul se desfășoară automat, fiind redus riscul de erori.

„În R. Moldova, acest lucru este foarte important, pentru că avem puțini citologi, cei care există sunt supraîncărcați, iar media lor de vârstă depășește 50 de ani. Astfel, testarea HPV ne ajută să folosim resursele umane mai eficient și să obținem rezultate mai precise”, susține Diana Valuța.

În plus, pe termen lung, testarea HPV este mai eficientă din punctul de vedere al costurilor: pentru că are o sensibilitate mai mare, permite screening mai rar (o dată la 5 ani, în loc de 2-3 ani) și reduce nevoia de investigații suplimentare și tratamente pentru forme avansate de cancer.

„Se estimează un buget anual de aproximativ 10 milioane de lei, ceea ce ar permite implicarea tuturor instituțiilor de asistență medicală primară și realizarea a circa 12 mii de teste anual. Aceasta ar putea duce la identificarea a aproximativ 800 de cazuri pozitive și, totodată, la reduceri semnificative ale costurilor de tratament, prin depistarea precoce a afecțiunilor și scăderea incidenței formelor avansate de cancer cervical”, explică Doina Rotaru.

Pentru o evaluare mai amplă a aspectelor culturale, sociale și de acceptare, Unitatea de Coordonare susține că este necesară continuarea pilotării și testarea altor aproximativ 3.000 de femei. În acest sens, Compania Națională de Asigurări în Medicină a prevăzut pentru 2026 suma de 1 milion de lei pentru continuarea screeningului prin testarea HPV.

Aceasta va permite extinderea participării, colectarea unor date mai consistente și consolidarea bazei pentru decizii privind implementarea pe termen lung a testării HPV ca metodă primară de screening în Republica Moldova.

Pilotarea și experiența internațională demonstrează că testarea HPV oferă un instrument precis, eficient și sustenabil pentru prevenția cancerului de col uterin, adaptat atât realităților naționale, cât și standardelor globale.

Citologia va rămâne un instrument valoros, folosit pentru trierea cazurilor pozitive, iar serviciile de diagnostic și intervalele de screening vor fi revizuite pentru a crește eficiența și sustenabilitatea pe termen lung. Astfel, femeile din Moldova vor beneficia de un program modern, sigur și accesibil, care oferă protecție reală împotriva cancerului de col uterin.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.