Într-o dimineață obișnuită, printre e-mailurile de serviciu, Ioana găsește un mesaj diferit: o invitație de a-și face testul de screening cervical. Nu este reclamă și nici spam, ci o notificare personalizată din sistemul medical.

Surprinsă, Ioana își amintește că, la ultima vizită la medicul de familie, acesta i-a cerut adresa de e-mail și acordul pentru a fi inclusă în fișa medicală digitală. „Sistemul chiar funcționează, au trecut trei ani de când am realizat ultimul test citologic”, își spune ea. În câteva minute, accesează platforma sia.amp.md și se programează online.

Experiența Ioanei nu este o excepție, ci o etapă care începe să devină normalitate. După ani de ajustări, sistemul de sănătate din Republica Moldova face un pas important: digitalizarea serviciului de screening cervical.

Un registru inteligent care „știe” când trebuie să mergi la medic

Din 2026, femeile din R. Moldova primesc notificări pe e-mail, o dată la trei ani, pentru efectuarea testului PAP. În spatele acestui mecanism se află un sistem complex de platforme interconectate.

Mai exact, din 2022, Sistemul Informațional Automatizat de Asistență Medicală Primară (SIA AMP) include Registrul Național de Screening Cervical – un instrument centralizat care monitorizează parcursul medical al fiecărei femei. Datele din medicina primară, laboratoare, colposcopie și histopatologie sunt integrate, ceea ce permite accesul rapid la istoricul pacientei și elimină riscul dosarelor pierdute și al informațiilor fragmentate.

Registrul a fost elaborat de Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin, structură care îl gestionează până în prezent. Implementarea sistemului a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Sistemul este interconectat cu Registrul populațional prin IDNP (fiind incluse toate femeile asigurate și neasigurate) și cu platforma guvernamentală MNotify, care permite trimiterea invitațiilor pe e-mail. Peste 88 400 de femei au primit deja notificări pe adresa electronică în primele luni ale acestui an.

Mecanismul este simplu: medicul de familie colectează și introduce datele de contact și consimțământul pacientei. Ulterior, sistemul identifică automat toate femeile eligibile în funcție de vârstă și istoricul testărilor. Formularele sunt generate automat, transformând un proces birocratic într-un traseu clar și previzibil.

Un element important este că notificările ajung indiferent de locul în care se află femeia, inclusiv peste hotare. Femeile aflate în afara țării primesc invitația și, la revenirea în Republica Moldova, pot beneficia de screening gratuit. Programarea poate fi făcută online, telefonic sau la registratură. După ce primește rezultatul, medicul de familie va înștiința femeia în scris sau telefonic și va valida rezultatul în sistem. În funcție de rezultat, medicul stabilește pașii următori: fie o nouă invitație peste trei ani, fie trimitere la investigații suplimentare.

De la evidență fragmentată la sistem unic: Registrul de screening schimbă monitorizarea

Cancerul de col uterin este singurul tip de cancer care poate fi prevenit aproape în totalitate prin screening cervical organizat și vaccinare împotriva HPV. Cu toate acestea, anual, în Moldova sunt diagnosticate circa 300–350 de cazuri de cancer, iar aproximativ 160 de femei își pierd viața.

În acest context, Programul național pentru digitalizare și inovare în sănătate (2025-2030) își propune ca, până în 2030, cel puțin 50% dintre instituțiile medicale să furnizeze servicii de telemedicină, iar 30% dintre cetățeni să utilizeze aplicații integrate pentru accesul la datele medicale, programări, notificări și comunicare cu personalul medical.

„Până la crearea Registrului Național de Screening Cervical, evidența era fragmentată și greu de verificat, bazată pe raportări diferite ale laboratoarelor și centrelor de sănătate. Datele nu corespundeau, iar statistici privind stările precanceroase practic nu existau. După lansarea Registrului, în 2022, circa 800 de angajați din fiecare centru de sănătate din țară au fost instruiți cum să introducă datele corect. Astăzi, Registrul a devenit un instrument esențial pentru un screening organizat: permite monitorizarea proceselor, calculul indicatorilor de performanță și identificarea rapidă a lacunelor de sistem, facilitând luarea unor decizii bazate pe date”, spune Diana Valuța, șefa Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin.

Sistemul actual asigură confidențialitatea datelor pacientelor: acestea sunt stocate securizat pe platforma guvernamentală MCloud, gestionată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

„Personalul medical accesează sistemul prin platforma de autentificare MPass, utilizând semnătura electronică sau cartea de identitate emisă de Agenția Servicii Publice. Fiecare specialist utilizator are acces doar la informațiile necesare activității sale”, menționează Corneliu Ciorici, consilierul ministrului Sănătății în domeniul digitalizării.

În plus, fiecare instituție medicală are cel puțin un specialist IT responsabil de sistemele informaționale. În 2025, Unitatea de Coordonare a organizat instruiri pentru prestatorii de asistență medicală primară privind utilizarea Registrului, cu accent pe acordul informat și notificări.

Invitațiile automate funcționează, însă doar la intervalul de 3 ani

Deși Registrul Național de Screening Cervical include mecanisme complexe, automatizarea se limitează, deocamdată, la trimiterea invitațiilor o dată la trei ani. Dacă rezultatul este normal, sistemul generează automat o nouă invitație după același interval. În cazul unor atipii, medicul stabilește individual termenul pentru retestare sau trimiterea la colposcopie, iar sistemul prioritizează aceste cazuri.

De asemenea, medicul de familie trebuie să actualizeze periodic, manual, listele femeilor eligibile, nu doar în funcție de vârstă, ci și de istoricul și rezultatele testelor, să includă pacientele noi și să elimine din listă femeile care nu mai sunt eligibile.

În același timp, rezultatele de citologie, colposcopie și histologie din sectorul public nu sunt integrate cu cele din sectorul privat. Femeile pot prezenta medicului de familie rezultatele obținute la clinicile private sau în străinătate, iar acesta le va introduce în sistem, indicând și locul unde au fost efectuate.

Totodată, sistemul nu are încă un mecanism funcțional de „chemare–rechemare”, în care pacientele sunt invitate și reinvitate automat până ajung la test.

„În Marea Britanie, de exemplu, funcționează un sistem digital centralizat care urmărește fiecare pacientă, iar invitațiile sunt transmise regulat prin e-mail, unele platforme sociale sau scrisori. De asemenea, Australia este considerată unul dintre cele mai avansate modele, datorită registrului național unic care include notificări și rechemări.

În Republica Moldova, notificarea prin scrisori este mai puțin relevantă, din cauza migrației și a faptului că multe persoane nu declară oficial locul de reședință. De aceea, lucrăm la extinderea sistemului prin notificări SMS, astfel încât femeile să primească invitații și reamintiri direct pe telefonul mobil – o soluție importantă mai ales pentru mediul rural și pentru persoanele care nu utilizează frecvent e-mailul”, explică Diana Valuța.

La rândul său, Corneliu Ciorici spune că au fost deja inițiate discuții cu Agenția de Guvernare Electronică, pentru integrarea notificărilor prin SMS în MNotify:

„Dacă această funcționalitate nu va fi disponibilă până la implementarea dosarelor electronice de sănătate, planificată pentru 2027, va trebui să identificăm soluții alternative. Ne propunem să integrăm și alte platforme guvernamentale, pe lângă MNotify, astfel încât notificarea să fie cât mai accesibilă. În general, obiectivul este să asigurăm continuitatea parcursului pacientului în sistem – de la analize și programări până la monitorizare la distanță prin telemedicină.

Informația trebuie să fie disponibilă automat, indiferent de instituția medicală, pentru a evita situațiile în care datele se pierd odată cu trecerea de la un furnizor la altul, fiind nevoie să fie introduse repetat. Dublarea datelor trebuie exclusă prin implementarea dosarului electronic de sănătate, astfel încât datele, fiind introduse o singură dată într-un sistem informațional sau registru electronic, să fie valorificate în alte resurse medicale digitale”.

Potrivit lui, în acest an, autoritățile își propun să inițieze procesul de implementare a unei arhitecturi noi de e-Sănătate, unde Dosarul Electronic de Sănătate să fie în centrul ecosistemului, iar celelalte sisteme informaționale și registre medicale (SIA AMP, eRețeta, SIA AMS) și alte aproximativ 30+ soluții digitale din sănătate să fie analizate, regândite și dezvoltate/modernizate în funcție de vechimea tehnologiilor și relevanța proceselor.

„Pentru modulul Registrului de screening, sunt necesare discuții suplimentare cu Unitatea de Coordonare și contractarea unei echipe care să ajusteze sistemul, astfel încât acesta să poată analiza datele automat, să trimită notificări și medicilor (ca sugestii) sau să trimită notificări de reamintire pentru persoanele care nu se prezintă. Sistemul SIA AMP are o arhitectură învechită, însă modulul Registrului de screening cervical este relativ nou, ceea ce ne permite să-l prioritizăm, având în vedere impactul său major. Ne propunem să obținem rezultate până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor, mai ales cu sprijinul partenerilor naționali și internaționali”, a adăugat Corneliu Ciorici.

R. Moldova: pe urmele celor mai avansate țări în AI pentru screening cervical

Pe lângă sistemul de chemare-rechemare, Moldova ar putea deveni una dintre puținele țări care utilizează inteligența artificială în screeningul cervical, alături de Australia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Estonia.

În aceste țări, AI este folosită pentru analiza imaginilor cervicale și scanarea lamelelor PAP, permițând identificarea leziunilor precanceroase. Algoritmii detectează modele invizibile ochiului uman, sporind acuratețea diagnosticării.

Totodată, se urmărește crearea unei arhive digitale citologice: lamelele PAP nu sunt păstrate doar fizic, ci scanate și stocate digital într-un sistem care permite acces rapid, comparare în timp și analiză cu AI – practică deja utilizată în Marea Britanie, Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Estonia.

„Probele citologice sunt păstrate în arhiva noastră, dar inteligența artificială ar putea sprijini medicul citolog: AI ar putea face prima examinare, marcând zonele care necesită atenție sporită, iar medicul, uitându-se la microscop, vede imaginea prelucrată și emite un rezultat precis. Astfel sunt optimizate resursele umane și cele financiare și crește acuratețea.

Totodată, o arhivă digitală ar fi utilă ca material didactic pentru învățare, traininguri, cercetare, dezvoltarea specialiștilor noi și pentru consultări internaționale. În țara noastră există trei baze care pot fi digitalizate – baza laboratoarelor citologice, a laboratorului histopatologic și baza centrelor de colposcopie – toate putând fi integrate într-o arhivă comună virtuală. Rețeaua și echipamentele există, prin urmare crearea acestei arhive este reală”, explică Diana Valuța.

Și Corneliu Ciorici susține că obiectivul este realizabil în Republica Moldova: inteligența artificială poate fi integrată atât cu echipamentele medicale pentru analiză și transmiterea automată a sugestiilor către medic, cât și într-un sistem digital cu acces la volume mari de date, oferind propuneri, alarme sau informații setate.

„Având în vedere discuțiile recente cu reprezentanții Uniunii Europene, reglementarea utilizării inteligenței artificiale în stat devine esențială, inclusiv tipurile de tehnologii și datele disponibile. Ne propunem, începând cu acest an, să stabilim reguli comune pentru toate instituțiile, publice și private, cu privire la standardul de date și interoperabilitatea acestora în domeniul sănătății, cu perspectivă pentru integrarea AI pentru procesarea acestora și asigurarea unui suport informațional și personalului medical.

De asemenea, este vitală crearea unei arhive digitale securizate în MCloud, care să stocheze toate imaginile și datele medicale și să permită reutilizarea lor în decizii clinice – nu doar pentru screeningul cervical, ci și pentru oncologie sau medicina primară, transformându-le într-un sistem digital accesibil”, adaugă el.

Datele arată că impactul economic al prevenției este semnificativ. Aproximativ 400.000–450.000 de spitalizări acute (cazuri tratate) sunt înregistrate anual în Republica Moldova. Reducerea cu doar 1% a acestor cazuri ar însemna economii de aproximativ 70 de milioane de lei, bani care ar putea fi reinvestiți în medicamente compensate, dotări sau soluții inovative.

Digitalizarea screeningului cervical nu înseamnă doar e-mailuri automate sau programări online, ci o parte a Dosarului Electronic de Sănătate care poate aduce schimbare profundă de paradigmă: de la un sistem în care pacientul vine la medic doar când apar probleme, la unul proactiv – în care sistemul te caută, te informează și te ghidează.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.