Întrebări Frecvente

Informațiile oficiale pot fi obținute de la:

• Ministerul Sănătății al Republicii Moldova (MSMPS)
• Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP)
• Institutul Mamei și Copilului (IMC)

Pentru testare și consultații, femeile se pot adresa medicului de familie sau ginecologului din instituția medicală unde sunt înregistrate.

Da. Femeile tratate pentru leziuni precanceroase sau cancer de col uterin trebuie să efectueze controale medicale regulate, conform recomandărilor medicului ginecolog sau oncolog. Monitorizarea post-tratament este parte importantă a procesului de recuperare.

Cancerul de col uterin nu este considerat o boală ereditară. Principala cauză este infecția persistentă cu virusul HPV, nu transmiterea genetică.

Da. Dacă este depistat în stadiu precoce, cancerul de col uterin poate fi tratat cu succes.

Participarea la screeningul citologic periodic permite depistarea timpurie și crește șansele de vindecare completă.

Tratamentul depinde de stadiul bolii și se efectuează exclusiv în instituțiile oncologice specializate, conform protocoalelor aprobate de Ministerul Sănătății.
Tratamentul poate include:

• îndepărtarea zonei afectate (în leziuni incipiente)
• intervenții chirurgicale
• radioterapie sau chimioterapie (în stadii avansate)

Tipul de tratament este stabilit de medicul oncolog în funcție de rezultatele investigațiilor.

În stadiile inițiale, boala de obicei nu provoacă simptome. Pe măsură ce evoluează, pot apărea:

• sângerări vaginale anormale, inclusiv după contact sexual
• scurgeri vaginale neobișnuite
• disconfort sau durere pelvină persistentă

Apariția acestor simptome nu înseamnă neapărat cancer, dar necesită o consultație medicală.

• infecția persistentă cu tipurile oncogene ale HPV (în special 16 și 18)
• începerea precoce a vieții sexuale
• parteneri sexuali multipli
• fumatul
• sistem imunitar slăbit
• lipsa testării citologice regulate

Leziunile precanceroase, denumite neoplazii intraepiteliale cervicale (CIN), reprezintă modificări ale celulelor colului uterin care pot preceda apariția cancerului. Acestea pot fi tratate eficient dacă sunt descoperite la timp prin screening și colposcopie.

Infecția cu HPV este frecventă, dar de obicei organismul o elimină singur. În unele cazuri, virusul persistă și provoacă modificări ale celulelor colului uterin. Dacă aceste modificări nu sunt depistate și tratate la timp, ele pot evolua în timp spre cancer de col uterin.

Cancerul de col uterin este o afecțiune în care celulele din colul uterin suferă modificări persistente și formează o tumoră malignă. În majoritatea cazurilor, cauza principală este infecția de lungă durată cu anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV), în special tipurile 16 și 18.

Datele medicale sunt gestionate confidențial, conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Rezultatele sunt arhivate în instituția medicală pentru perioada prevăzută de normele de arhivare medicală.

Dacă se confirmă prezența unor leziuni, medicul ginecolog stabilește planul de tratament conform algoritmului de management prevăzut în Standardul de organizare și funcționare a serviciului de screening cervical.

Nu. Colposcopia nu este o procedură de diagnostic al cancerului, ci o investigație pentru clarificarea modificărilor celulare observate la testul citologic.

Proba prelevată este analizată în laboratorul histopatologic. Rezultatul biopsiei este emis, de regulă, în termen de până la 30 de zile calendaristice, în funcție de volumul de lucru al laboratorului, și este interpretat de medicul ginecolog.

După colposcopie, femeia își poate relua activitățile zilnice. Dacă a fost efectuată biopsie, este recomandat să evite contactul sexual, băile fierbinți și utilizarea tampoanelor vaginale timp de 2–3 zile.

Colposcopia nu provoacă durere. Aplicarea soluțiilor poate determina o ușoară senzație de arsură sau disconfort trecător.

Procedura durează, de regulă, între 10 și 20 de minute.

Medicul examinează colul uterin cu ajutorul colposcopului și aplică soluții speciale – acid acetic 3–5% și soluție Lugol – pentru a evidenția zonele cu posibile modificări. Dacă este necesar, se poate preleva o mostră de țesut (biopsie) pentru examinare microscopică.

Colposcopia nu se efectuează în timpul menstruației. Se evită contactul sexual în ultimele 24 de ore și utilizarea ovulelor sau spălăturilor vaginale în ultimele 48 de ore înainte de examinare.

Da. Procedura se amână în caz de infecții vaginale acute, sângerări abundente sau intervenții recente la nivelul colului uterin, până la vindecare completă.

Fiecare țară selectează vaccinul în funcție de licențele aprobate și de disponibilitatea internațională. În Republica Moldova este aprobat și utilizat vaccinul Gardasil-4, conform Programului Național de Imunizări.

Da. Vaccinarea este cea mai eficientă atunci când este efectuată înainte de expunerea la virus, adică înainte de debutul vieții sexuale.

Nu. Vaccinul este utilizat la nivel global de peste 15 ani, fiind aprobat de Organizația Mondială a Sănătății și inclus în programele de imunizare din peste 100 de țări.

Vaccinul Gardasil – 4  este un vaccin tetravalent, protejind de tulpinile 6,11,16,18, responsabile de majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, dar nu împotriva tuturor tipurilor. De aceea, screeningul regulat rămâne important.

Copii de la 9-14 ani fac o doza de vaccin. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-26 ani fac două doze cu interval de 6 luni.

Reacțiile adverse grave sunt foarte rare. Pot apărea reacții ușoare la locul injectării – durere, roșeață sau umflare – care dispar în câteva zile.

Nu. Vaccinul nu conține virus viu. Conține doar particule care imită structura virusului și ajută organismul să dezvolte imunitate.

Da. Vaccinarea nu înlocuiește screeningul. Testul citologic rămâne necesar pentru depistarea altor tipuri de HPV și a eventualelor modificări celulare.

Vaccinarea este destinată atât fetelor, cât și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, deoarece și băieții pot fi purtători ai virusului HPV.

Vaccinul este sigur și nu are niciun efect asupra fertilității. Nu există dovezi științifice care să indice o legătură între vaccinare și infertilitate. Rezultatele din Republica Moldova și din peste 100 de țări confirmă acest fapt.

Dacă testul este efectuat într-o altă instituție medicală, femeia trebuie să prezinte rezultatul medicului de familie pentru a fi inclus în evidența medicală.

Da. Înainte de efectuarea testului, femeia semnează formularul de consimțământ informat în două exemplare, conform Anexei 3 din Standardul de organizare și funcționare a serviciului de screening cervical. Un exemplar rămâne la femeie, iar altul la instituția medicală.

Datele personale sunt prelucrate conform Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Lamele cu probe citologice sunt păstrate în laborator timp de minimum 5 ani, în condiții corespunzătoare, conform normelor de arhivare din Programul Național de Screening Cervical.

Testul se reprogramează de către personalul medical după tratarea infecției sau după terminarea menstruației.

Rezultatul este analizat de medicul ginecolog, care stabilește următorii pași medicali conform algoritmului de management prevăzut în Standardul de organizare și funcționare a serviciului de screening cervical.

Acești termeni sunt utilizați în raportul citologic și descriu tipul de modificări ale celulelor. Medicul ginecolog stabilește, conform Standardului aprobat de Ministerul Sănătății, dacă este necesară colposcopie, repetarea testului sau altă investigație.

Rezultatul poate fi:

• normal – nu s-au identificat modificări celulare;
• anormal – s-au observat modificări care necesită investigații suplimentare;
• nesatisfăcător – proba nu a putut fi evaluată și testul trebuie repetat.

Rezultatul testului este emis de laborator în termen de până la 30 de zile calendaristice de la data recoltării. Medicul de familie informează femeia despre rezultat.

Procedura durează câteva minute și nu necesită anestezie.

Testul nu se efectuează în timpul menstruației. Se evită contactul sexual în ultimele 24 de ore și utilizarea ovulelor sau spălăturilor vaginale în ultimele 48 de ore înainte de recoltare.

Nu. Vaccinarea împotriva HPV este voluntară, dar recomandată de Ministerul Sănătății ca parte a măsurilor de prevenire a cancerului de col uterin.

Nu. Vaccinarea se amână până după încheierea sarcinii.

Vaccinarea împotriva HPV este o măsură de profilaxie primară care previne infecția cu tipurile de HPV asociate cancerului de col uterin. Este o metodă sigură și eficientă de prevenire recomandată de Ministerul Sănătății.

Da. Vaccinul este utilizat la nivel mondial de peste 15 ani. În Republica Moldova, vaccinarea împotriva HPV se desfășoară din anul 2017, iar până în prezent au fost vaccinate peste 50.000 de fete. Au fost raportate doar reacții ușoare, fără cazuri severe confirmate.

Da. Vaccinarea copiilor se efectuează doar după semnarea consimțământului informat de către unul dintre părinți sau de reprezentantul legal.

Vaccinarea se efectuează în instituțiile medicale publice, prin medicul de familie sau asistenta medicală. Este gratuită, fiind inclusă în Calendarul Național de Vaccinare. Fiecare lot de vaccin este livrat și păstrat în condiții controlate, sub supravegherea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

• Copii de la 9-14 ani fac o doza de vaccin. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-26 ani fac două doze cu interval de 6 luni.
• Schema actuală din Programul Național se bazează pe recomandările OMS și poate fi actualizată în funcție de noile dovezi științifice.

Vaccinarea este recomandată și oferită gratuit fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, conform Programului Național de Imunizări și Calendarului Național de Vaccinare.

HPV se transmite în principal prin contact sexual. Majoritatea persoanelor active sexual pot intra în contact cu virusul, chiar și în lipsa simptomelor. De aceea, vaccinarea înainte de începerea vieții sexuale oferă cea mai bună protecție.

HPV înseamnă virusul papiloma uman. Este un grup de virusuri care pot infecta pielea și mucoasele. Unele tipuri de HPV pot cauza leziuni care, netratate, pot duce la apariția cancerului de col uterin.