Ce este colposcopia

Colposcopia este o examinare vizuală detaliată a colului uterin, a vaginului și a vulvei, realizată cu ajutorul unui aparat optic numit colposcop.
Aparatul mărește imaginea colului uterin de mai multe ori, permițând medicului să observe zonele cu posibile modificări celulare.
Pentru o vizualizare mai clară, medicul aplică soluții speciale, cum ar fi acid acetic (soluție slabă de oțet) sau soluție Lugol.

Cine o face și unde se efectuează

Colposcopia se efectuează de către medicul obstetrician-ginecolog instruit în colposcopie, în instituțiile publice desemnate de Ministerul Sănătății – centre de referință teritoriale, instituții municipale și raionale, precum și la Institutul Oncologic.

Femeia este programată pentru colposcopie de medicul de familie și asistenta responsabilă de screening, în termen de 14 zile de la primirea rezultatului anormal al testului Papanicolau.

Serviciul este gratuit pentru toate femeile eligibile, indiferent de statutul de asigurare medicală.

Vezi pagina de contact a centrelor și specialiști

Cum se desfășoară examinarea

Examinarea are loc într-un cabinet medical, într-un mediu similar cu recoltarea PAP-testului, durează, de regulă, între 15 și 30 de minute, în funcție de complexitate. Medicul introduce un specul pentru a vizualiza colul uterin și examinează zona cu ajutorul colposcopului. Dacă se observă modificări, medicul poate preleva o mică mostră de țesut (biopsie) pentru analiză la laborator.

Colposcopia nu necesită anestezie și, de obicei, nu provoacă durere.

Înainte de efectuarea colposcopiei sau a biopsiei, medicul oferă explicații și obține consimțământul informat al femeii.

Cum te pregătești pentru colposcopie

Pentru ca rezultatele să fie corecte, este important să:

• eviți contactul sexual cu 48 de ore înainte de examinare;
• nu folosești tampoane interne, ovule, creme sau spălături vaginale în cele 48 de ore anterioare;
• nu mergi la colposcopie în timpul menstruației;
• dacă ești însărcinată, anunță medicul – examinarea este sigură, dar fără biopsie;
• igiena obișnuită este suficientă.

Ce este biopsia

Dacă în timpul colposcopiei medicul observă o zonă modificată, poate preleva o mică mostră de țesut numită biopsie.

Proba este examinată la laborator de un specialist citopatolog, care analizează celulele pentru a confirma dacă există leziuni.

Biopsia poate provoca un disconfort ușor sau o sângerare minoră, care trece în scurt timp. Rezultatul biopsiei este transmis medicului de familie în aproximativ 4–6 săptămâni.

Ce sunt leziunile precanceroase și cum se tratează

Leziunile precanceroase sunt modificări ale celulelor de pe colul uterin care pot evolua lent spre cancer, dacă nu sunt tratate.

Dacă sunt depistate la timp, aceste leziuni pot fi tratate complet.
Tratamentul se stabilește în funcție de rezultatul colposcopiei și al biopsiei și poate include:

• monitorizare și repetarea testului la 6–12 luni, dacă modificările sunt minore;
• tratament excizional – îndepărtarea porțiunii afectate de pe colul uterin, efectuată de medicul ginecolog în instituții publice;
• trimitere la Institutul Oncologic, dacă se confirmă o leziune malignă.

Toate procedurile sunt gratuite pentru femeile incluse în programul de screening.

După colposcopie

• poți reveni la activitățile zilnice imediat;
• dacă s-a făcut biopsie, pot apărea ușoare pete sau scurgeri pentru 1–2 zile;
• evită contactul sexual și folosirea tampoanelor pentru 48 de ore după procedură;
• medicul de familie te va anunța când sunt gata rezultatele și ce trebuie făcut mai departe.

Colposcopia și biopsia sunt etape de verificare, nu tratamente.
Ele ajută medicul să confirme dacă modificările observate trebuie tratate sau doar urmărite.

Majoritatea femeilor care ajung la colposcopie nu au cancer, iar leziunile depistate pot fi tratate complet.

Notă explicativă: colposcopia nu trebuie confundată cu coloscopia, care este o investigație a intestinului gros.

Tratamentul și monitorizarea după colposcopie

Dacă în urma colposcopiei sau a biopsiei se confirmă modificări ale celulelor de pe colul uterin, medicul specialist stabilește tratamentul potrivit. Majoritatea acestor leziuni pot fi tratate complet, iar femeia va fi monitorizată periodic pentru a preveni reapariția problemelor.

După ce rezultatele colposcopiei sau ale biopsiei sunt gata, medicul colposcopist transmite concluziile medicului de familie. Medicul de familie, împreună cu asistenta responsabilă de screening, informează femeia despre rezultat și o orientează privind următorii pași.

În funcție de rezultat, pot exista trei situații:

• nu s-au confirmat leziuni – femeia revine la testarea de rutină o dată la trei ani;
• leziuni ușoare – se recomandă monitorizare și repetarea testului Papanicolau peste 6–12 luni;
• leziuni precanceroase sau de grad înalt – se recomandă tratament specializat într-un centru de referință.

Cum se tratează leziunile

Scopul tratamentului este de a îndepărta sau distruge celulele anormale de pe colul uterin, pentru a preveni apariția cancerului.
Tratamentul este indicat de medicul ginecolog, în funcție de tipul și gravitatea leziunii:

• îndepărtarea unei mici porțiuni din colul uterin, numită tratament excizional (de exemplu, conizație);
• distrugerea leziunii prin metode locale, numite tratamente ablaționale (de exemplu, crioterapie sau laser);
• urmărire medicală, dacă modificările sunt minore și pot reveni la normal fără intervenție.

Tratamentul se efectuează în centrele de referință teritoriale sau la Institutul Oncologic, de către medici ginecologi specializați.
Înainte de intervenție, femeia este informată și semnează consimțământul pentru tratament. Femeia are dreptul de a accepta sau refuza intervenția, după informare completă.

Serviciile sunt gratuite și finanțate din bugetul de stat, în cadrul Programului Național de Control al Cancerului.

După tratament

După procedură pot apărea ușoare scurgeri sau sângerări timp de câteva zile.

Se recomandă evitarea contactului sexual, a băilor fierbinți și a utilizării tampoanelor interne timp de două-trei săptămâni.
Dacă sângerarea persistă sau apare febră, femeia trebuie să se adreseze medicului.

Rezultatul analizei histologice este transmis medicului de familie, de obicei în 4–6 săptămâni, în funcție de laborator.

Monitorizarea după tratament

Medicul de familie, împreună cu asistenta responsabilă de screening, urmăresc ca femeia să efectueze controalele la intervalele recomandate de medicul specialist.

Primul control are loc, de regulă, la șase luni după tratament.
Dacă rezultatele rămân normale, femeia poate reveni la testarea de rutină o dată la trei ani.

Rezultatele sunt înregistrate în Registrul Național de Screening Cervical, acolo unde sistemul informatic este activ.

Leziunile descoperite la timp se tratează eficient.
Controalele regulate după tratament ajută femeile să își păstreze sănătatea și să prevină reapariția modificărilor.

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin apare atunci când unele celule de pe colul uterin se modifică treptat și încep să se înmulțească necontrolat. Este o boală serioasă, dar important de știut este că, în majoritatea cazurilor, poate fi prevenită.

Prin vaccinarea împotriva HPV, testarea regulată prin screening cervical și tratarea la timp a leziunilor precanceroase, riscul de a ajunge la cancer de col uterin scade semnificativ.

De ce apare

Cea mai frecventă cauză este infecția persistentă cu virusul Papiloma Uman (HPV). Virusul se transmite prin contact intim piele-pe-piele, inclusiv prin contact sexual.
În cele mai multe situații, organismul elimină virusul de la sine. Uneori însă, infecția persistă și poate provoca modificări ale celulelor colului uterin. Dacă aceste modificări nu sunt depistate și tratate la timp, ele pot evolua spre cancer.

Factori care pot crește riscul

• infecția persistentă cu HPV;

• fumatul;

• lipsa vaccinării HPV;

• imunitatea scăzută, de exemplu în cazul infecției cu HIV;

• începerea precoce a vieții sexuale;

• mai mulți parteneri sexuali;

• nașteri multiple;

• folosirea îndelungată a contraceptivelor orale;

• lipsa testării regulate prin screening.

Cum se dezvoltă

Cancerul de col uterin nu apare brusc. De obicei, evoluția este lentă:

• celulele normale ale colului uterin pot deveni celule anormale, numite leziuni precanceroase;

• aceste leziuni, cunoscute ca neoplazii intraepiteliale cervicale (CIN 1–3), pot fi de grad scăzut sau înalt;

• netratate, unele dintre ele pot progresa spre cancer invaziv.

Screeningul cervical are rolul de a identifica aceste modificări din timp, înainte să devină o problemă gravă.

Simptome posibile

În stadiile timpurii, cancerul de col uterin nu dă, de regulă, simptome.
Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:

• sângerări între menstruații, după contact sexual sau după instalarea menopauzei;

• secreții vaginale cu miros neplăcut sau culoare modificată;

• dureri pelvine sau lombare;

• disconfort în timpul contactului sexual.

Apariția acestor simptome nu înseamnă automat cancer, dar este important să te adresezi medicului pentru un control.

Cum se tratează

Tratamentul este stabilit individual, în funcție de stadiul bolii, vârsta femeii și dorința de a avea copii.
Poate include:

• intervenții chirurgicale, cum ar fi conizația, îndepărtarea țesutului afectat sau, în cazuri avansate, histerectomia;

• radioterapie;

• chimioterapie;

• combinații ale acestor metode.

Decizia privind tratamentul este luată de medicul oncolog, după confirmarea diagnosticului prin biopsie.
În Republica Moldova, femeile diagnosticate beneficiază de tratament gratuit în cadrul programelor coordonate de Ministerul Sănătății și Institutul Oncologic.

Cum poate fi prevenit

Cancerul de col uterin este una dintre cele mai prevenibile forme de cancer. Prevenția include:

• efectuarea regulată a testului Papanicolau;

• vaccinarea împotriva HPV, gratuită pentru fetele cu vârsta între 9 și 14 ani;

• tratarea la timp a leziunilor precanceroase;

• evitarea fumatului și menținerea unui stil de viață sănătos.

În majoritatea cazurilor, cancerul de col uterin poate fi prevenit. Participarea la screening și vaccinarea HPV sunt metodele principale de protecție.
Femeile care fac regulat testul Papanicolau și urmează recomandările medicului au șanse foarte mari să își păstreze sănătatea.