Într-o dimineață obișnuită, Ana, de 34 de ani, primește un apel de la asistenta medicală din sat. Vorbiseră și înainte, însă de această dată mesajul era diferit: au trecut trei ani de la ultimul test Babeș-Papanicolau. Ana nu avea simptome și nu simțea nimic neobișnuit. Totuși, a decis să meargă la control.
Avea asigurare medicală, însă cumnata ei, de 40 de ani, aflată în vizită, nu era asigurată. Femeia a aflat că, în R. Moldova, testul citologic este oferit gratuit tuturor femeilor, indiferent de statutul de asigurare, printr-o simplă adresare la medicul de familie.
Ana i-a explicat că accesul la servicii în sat funcționează la fel ca în oraș: programările la medic pot fi făcute online, prin platforma națională sia.amp.md, fără a mai merge la registratură. I-a povestit că echipa medicală din sat este activă: identifică anual femeile eligibile pentru testul PAP, le telefonează, le reamintește dacă nu se prezintă la control și publică anunțuri pe pagina oficială a instituției.
Ana i-a mai spus că nu este nevoie să meargă la Chișinău, chiar dacă satul lor este mic, pentru că există un cabinet local unde sunt prelevate probele citologice, care sunt ulterior expediate către un laborator acreditat, unde sunt analizate conform standardelor naționale, asigurând calitatea și uniformitatea interpretării citologice. Convinsă de explicațiile Anei, cumnata ei a decis să meargă și ea la medicul de familie pentru a efectua testul Babeș-Papanicolau.
Screeningul cervical – obligatoriu în programa de studii a viitorilor medici de familie
În spatele unei astfel de decizii aparent simple se află un întreg mecanism bine pus la punct și, mai ales, un parcurs lung de formare a medicilor de familie și a echipelor acestora. Ei sunt cei care actualizează listele, invită femeile eligibile – uneori de mai multe ori – le explică și le însoțesc pe tot parcursul procesului.
Rezultatele acestor eforturi sunt deja vizibile: rata de acoperire a screeningului citologic a crescut de la 36% în 2021 la 62% în 2025. Drumul unui medic de familie care ajunge să gestioneze astfel de cazuri începe cu mult înainte.
„Formarea începe cu cei șase ani de studii universitare la programul de studii superioare integrate Medicină, unde studenții învață bazele medicinei, inclusiv elemente de obstetrică-ginecologie. Urmează rezidențiatul – trei ani dedicați specialității de medicină de familie, în care competențele devin mult mai aplicate și orientate spre realitatea din teren. De peste 10 ani, screeningul cervical este parte obligatorie a curriculumului viitorilor medici de familie. Ne axăm pe consiliere, organizarea serviciilor și identificarea grupurilor-țintă. Totodată, viitorii medici sunt instruiți să preleveze probele pentru testul Babeș-Papanicolau și să gestioneze cazul ulterior, prelevarea testului fiind adesea inclusă ca probă practică în examenele finale”, explică Virginia Șalaru, doctor în științe medicale și conferențiar universitar la Catedra de Medicină de Familie a USMF „Nicolae Testemițanu”.
La nivelul asistenței medicale primare, responsabilitatea nu aparține exclusiv unei singure profesii. Frotiul citologic cervical poate fi prelevat de mai mulți specialiști – de la moașe și asistenți/te medicali/e până la medici ginecologi-obstetricieni. Cu toate acestea, medicul de familie deține toate competențele necesare pentru efectuarea procedurii, ceea ce îl transformă într-un pilon esențial, mai ales în comunitățile unde alte servicii sunt limitate.
În paralel, investițiile în educația medicală au schimbat modul în care se formează aceste competențe. Studenții și rezidenții au astăzi acces la simulatoare moderne, care le permit să exerseze în condiții cât mai apropiate de realitate.
Un exemplu relevant este anul 2019, când studenții de la USMF „Nicolae Testemițanu”, precum și alte instituții cu profil medical (colegii și centre de excelență) au beneficiat de manechine și simulatoare care oferă posibilitatea de a exersa examinarea ginecologică și prelevarea testului Babeș-Papanicolau, contribuind direct la creșterea competențelor profesionale și, implicit, la îmbunătățirea serviciilor oferite femeilor. Echipamentul a fost procurat de UNFPA Moldova, cu sprijinul financiar al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a României.
În Republica Moldova, medicii trebuie să acumuleze cel puțin 200 de credite de educație medicală continuă la fiecare cinci ani pentru a-și păstra dreptul de practică. În ceea ce privește screeningul cervical, această formare se desfășoară conform Standardului național de organizare și funcționare a serviciului de screening cervical.
„Cursurile sunt completate de instruiri organizate periodic, ateliere, schimburi de experiență și sesiuni de evaluare, desfășurate de către Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Toate aceste etape demontează un mit încă prezent în societate – că doar în Chișinău sau în instituțiile private pot fi găsiți specialiști bine pregătiți. În realitate, medicii de familie și echipele care prelevează probe citologice sunt instruiți după aceleași standarde, beneficiază de formare continuă și sunt integrați într-un sistem care monitorizează și susține permanent calitatea actului medical, indiferent dacă serviciul este oferit într-un sat mic sau într-un centru urban”, menționează Virginia Șalaru.
De la vizite ocazionale la screening organizat
Din 2017, screeningul cervical este organizat la nivel de sistem, ceea ce înseamnă că medicul de familie și echipa sa au un rol activ și clar definit: identifică femeile eligibile, le informează, le invită și urmăresc dacă acestea se prezintă.
În același timp, există mecanisme prin care sunt monitorizate vizitele și rezultatele, iar femeile cu rezultate atipice sunt ghidate către investigații suplimentare și, dacă este necesar, tratament. Acest tip de organizare permite nu doar o acoperire mai mare, ci și una mai echitabilă, astfel încât serviciile să ajungă la cât mai multe femei, indiferent de locul în care trăiesc sau de statutul lor social.
În Republica Moldova, screeningul de col uterin este gratuit pentru toate femeile, inclusiv pentru cele fără asigurare medicală, și este efectuat o dată la trei ani prin intermediul medicului de familie, fiind destinat femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 61 de ani. Procedura este simplă, rapidă și nedureroasă.
Chiar și în localitățile unde nu există permanent medic, funcționează cabinete de prelevare a probelor citologice. În anumite zile, medicii se deplasează în aceste cabinete pentru recoltarea probelor, cu respectarea standardelor de calitate ale Programului Național de Screening Cervical, astfel încât femeile să poată beneficia de screening aproape de domiciliu. La nivel național funcționează aproximativ 400 de cabinete de prelevare a probelor citologice.
Un rol esențial în organizarea acestui proces îl are Sistemul Informațional Automatizat „Asistența Medicală Primară” (SIA AMP), funcțional din 2014, care contribuie la digitalizarea activității medicilor de familie și a instituțiilor de asistență medicală primară.
În cadrul acestei platforme este integrat Registrul Național de Screening Cervical – un sistem unic elaborat și gestionat de Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului – care asigură evidența, monitorizarea și managementul electronic al femeilor incluse în Programul Național de Screening Cervical. Registrul este conectat la Registrul de Stat al Populației prin IDNP, astfel încât medicul de familie are acces la lista femeilor din evidența sa, indiferent dacă acestea sunt asigurate sau neasigurate.
Eligibilitatea femeilor pentru screening este stabilită automat de Registrul Național de Screening Cervical, pe baza datelor din Registrul de Stat al Populației, a vârstei și a istoricului citologic al fiecărei paciente. În funcție de aceste informații și de intervalele recomandate de screening, platforma generează lista femeilor eligibile pentru testare.
Astfel, riscul de eroare umană este redus semnificativ, deoarece stabilirea eligibilității femeilor nu depinde exclusiv de evidența manuală a medicului, ci este susținută de un mecanism digital standardizat. Înainte de recoltarea probei, fiecare femeie semnează consimțământul informat, prin care își exprimă acordul pentru efectuarea testului și pentru înregistrarea rezultatelor în sistem.
După prelevare, lamela și formularul de solicitare pentru screeningul cervical sunt expediate către laboratorul de citologie. În Republica Moldova, probele sunt analizate în câteva laboratoare standardizate, majoritatea situate în Chișinău, unde același grup de citopatologi acreditați examinează toate probele, asigurând astfel o interpretare uniformă și de înaltă calitate a rezultatelor citologice.
Fiecare laborator procesează anual minimum 15.000 de teste de screening cervical, iar fiecare citopatolog revizuiește anual minimum 750 de teste Babeș–Papanicolau cu rezultate anormale, pentru a-și menține competența profesională.
„După validarea rezultatului citologic de către laborator, acesta devine imediat disponibil pentru medicul de familie, ceea ce îi permite să gestioneze rapid și adecvat cazul, în funcție de rezultat. Medicul examinează rezultatul și introduce în sistem recomandarea privind conduita ulterioară, în conformitate cu ghidurile naționale. În baza acestei decizii medicale, cazul este redistribuit automat în lista corespunzătoare din Registrul Național de Screening Cervical. Dacă rezultatul citologic este satisfăcător, femeia va redeveni eligibilă pentru screening după intervalul recomandat de trei ani. În cazul în care sunt identificate modificări citologice, sistemul o include în circuitul de supraveghere sau de investigații suplimentare, conform recomandării introduse de medic”, explică Ludmila Ispir, medic obstetrician-ginecolog și expert coordonator în cadrul Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin.
„Rolul medicului rămâne esențial: trebuie să comunice femeii rezultatul, să stabilească următorii pași și să actualizeze anual listele pentru a include femeile nou-eligibile, precum și pentru a elimina din evidență femeile care nu mai sunt eligibile (plecate, transferate într-o altă instituție medico-sanitară sau femeile care au depășit vârsta de 61 de ani și au avut două teste Babeș–Papanicolau consecutive cu rezultat satisfăcător în ultimii 10 ani). Este un efort constant de actualizare și monitorizare, dar ne dorim ca acest proces să devină tot mai automatizat, iar pentru aceasta lucrăm continuu”, adaugă Ludmila Ispir.
Tot mai multe femei fac testul PAP la recomandarea echipei medicului de familie
Asistența medicală primară (AMP) nu se limitează la oferirea unui serviciu medical, ci are un rol esențial în educarea femeilor și în formarea unei culturi a prevenției. Medicul de familie și echipa sa sunt cei care explică, pe înțelesul pacientelor, de ce este important screeningul cervical, răspund la întrebări, le informează și le încurajează să aibă grijă de sănătatea lor, chiar și atunci când nu există simptome.
Un pas important în această direcție a fost făcut în 2026, când, în urma eforturilor comune ale instituțiilor implicate, a fost introdus sistemul de notificare prin e-mail. Astfel, femeile care și-au exprimat acordul și au o adresă de e-mail înregistrată în sistem pot primi o notificare electronică atunci când devin eligibile pentru următoarea testare citologică, conform intervalului recomandat de screening.
Impactul acestor eforturi se reflectă și în datele studiilor. Cercetarea post-intervenție KAP din 2020, care a analizat cunoștințele, atitudinile și practicile femeilor privind prevenirea cancerului de col uterin, arată progrese semnificative: tot mai multe femei au ajuns să facă testul la recomandarea medicului de familie sau a asistentei medicale (51% în 2020, față de 40% în 2018).
Totodată, ponderea femeilor din familii cu venituri reduse care au mers din proprie inițiativă să efectueze testul s-a dublat în aceeași perioadă (de la 8% în 2018 la 17% în 2020). În acest context, medicul de familie a devenit una dintre cele mai importante surse de informare pentru femei, ponderea acestuia crescând de la 43% în 2018 la 59% în 2020.
„Pentru a asigura instruirea continuă, Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului Cervical a organizat, în 2025, activități de formare pentru toți prelevatorii din Rețeaua Națională de Colposcopie, acoperind toate etapele procesului: obținerea consimțământului informat, prelevarea corectă a probelor pentru citologie, introducerea datelor în sistem și urmărirea traseului pacientei. Scopul este ca toți specialiștii implicați să fie reinstruiți periodic, menținând astfel standardele înalte de calitate”, explică Ludmila Ispir.
Pe lângă formarea personalului, este importantă modernizarea infrastructurii. Un cabinet de screening cervical trebuie să dispună de echipamente ginecologice moderne și funcționale, fotoliu adaptat, surse de iluminare adecvate, instrumentar steril și complet. Spațiile trebuie să asigure confidențialitate și confort, iar condițiile de recoltare, păstrare și transport al probelor să fie corespunzătoare.
Până în prezent, UNFPA a sprijinit modernizarea a 222 de cabinete ginecologice din țară, contribuind astfel la creșterea accesului la servicii de înaltă calitate de screening cervical și la consolidarea încrederii femeilor în sistemul de sănătate local, în special în comunitățile cu acces dificil la servicii specializate, inclusiv din apropierea frontierei cu Ucraina și cele din vecinătatea regiunii transnistrene.
Sistemul de screening cervical devine tot mai accesibil pentru fiecare femeie
Deși eforturile în screeningul cervical ilustrează rezultate vizibile, provocările nu au dispărut complet. Printre principalele bariere se numără lipsa de informare, în special în rândul femeilor migrante sau neasigurate; teama de a descoperi celule atipice sau cancer; percepția că „dacă nu doare, nu e nimic”; neîncrederea în personalul medical local și preocupările legate de confidențialitatea datelor. Totodată, comoditatea programărilor, amplasarea centrelor private lângă casă și dotarea modernă a acestora influențează adesea alegerea femeilor.
În acest context, campaniile de informare, extinderea digitalizării, modernizarea cabinetelor de prelevare citologică și implicarea proactivă a întregii comunități rămân instrumente de bază pentru reducerea acestor bariere și creșterea accesului echitabil la servicii de sănătate.
Sistemul de screening cervical din Republica Moldova își propune să fie cu adevărat accesibil și echitabil pentru fiecare femeie. În prezent, Unitatea de Coordonare a Screeningului de Col Uterin analizează posibilitatea ca femeile să poată merge la orice punct de recoltare a probei citologice, indiferent de viza de reședință sau de medicul de familie la care sunt înregistrate. Este un pas important, care ține cont de realitatea migrației interne sau externe: chiar dacă se mută și nu își actualizează viza de reședință, sănătatea lor rămâne prioritatea principală.
În același timp, autoritățile își propun să centralizeze într-un singur Registru toate rezultatele testelor citologice, atât din sectorul public, cât și din cel privat. În prezent, instituțiile private nu transmit aceste date, astfel că informațiile sunt dispersate. Până când sistemul va fi complet integrat, pacientele pot prezenta medicului de familie rezultatele obținute la instituții private sau chiar în altă țară. Medicul le poate introduce manual în Registrul Național de Screening Cervical, specificând locul prelevării. Astfel, evidența tuturor femeilor aflate în îngrijirea medicului va rămâne completă și corectă.
Ceea ce începe ca o vizită simplă la medic se transformă într-un întreg mecanism de protecție a sănătății femeilor: fiecare probă recoltată, fiecare rezultat înregistrat, fiecare mesaj sau apel către o pacientă contribuie la o rețea de grijă care nu cunoaște bariere administrative sau geografice. Și, mai presus de toate, arată că sănătatea femeilor poate fi protejată prin servicii de calitate, aproape de domiciliu, oferite cu profesionalism și responsabilitate.
Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.
