În fiecare an, în Republica Moldova, 300-350 de femei sunt diagnosticate pentru prima dată cu cancer de col uterin, iar alte 150–160 își pierd viața din cauza acestei boli. Este o realitate alarmantă care persistă, în pofida extinderii programelor de vaccinare HPV și a intensificării eforturilor de screening cervical din ultimii ani.

Potrivit datelor platformei globale de cancer GLOBOCAN, gestionată de Agenția Internațională de Cercetare în Cancer, aceste valori depășesc semnificativ media Uniunii Europene – unde incidența este de 10-12 cazuri la 100.000 de femei, iar mortalitatea de 3-4 decese la 100.000.

Prin urmare, femeile din Republica Moldova se îmbolnăvesc de aproape două ori mai frecvent și mor de circa 2-3 ori mai des din cauza acestei boli, iar numărul cazurilor depistate tardiv continuă să pună presiune pe sistemul de sănătate.

În țara noastră, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei și cel mai des întâlnit la femeile cu vârste între 35 și 55 de ani. În acest context, autoritățile și-au propus, prin Programul Național de Control al Cancerului pentru anii 2016–2025, reducerea cu 10% a incidenței mai multor tipuri de cancer, inclusiv a celui cervical, precum și creșterea cu 25% a ratei de depistare precoce (stadiile I și II). Obiectivele sunt susținute de parteneri internaționali și organizații ale societății civile, într-un efort comun de a muta accentul de la tratament la prevenție.

Diana Valuța, șefa Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin, din cadrul Institutului Mamei și Copilului, susține că una dintre cele mai mari provocări rămâne interpretarea corectă a mortalității constante în primii ani de implementare a unui program de prevenție intensificat:

„În primii 3-5 ani de la intensificarea screeningului, se observă o creștere a numărului de cazuri grave depistate. Acest lucru se întâmplă deoarece femeile care nu au fost investigate anterior sunt diagnosticate acum, ceea ce poate crea impresia unui vârf al formelor severe. Este însă un efect așteptat, întâlnit în orice program de prevenție: intervențiile proactive scot la iveală cazuri care până atunci rămâneau nediagnosticate. Pe măsură ce tot mai multe femei sunt testate regulat, iar leziunile precanceroase sunt depistate și tratate la timp, numărul cazurilor avansate și al deceselor începe să scadă. Acest impact ar urma să se reflecte în statistici în anii imediat următori, până în anul 2030”.

Sursa foto: UNFPA Moldova

De altfel, o creștere temporară a incidenței este considerată un semn că screeningul organizat funcționează. Spre deosebire de modelul anterior al unui screening cervical oportunist – în care pacientele frecvent ajungeau la medic abia după apariția simptomelor – noua abordare presupune invitarea proactivă a femeilor la testare, pe baza registrelor populaționale, adică atât femeile asigurate medical, cât și cele neasigurate.

„Un program de screening organizat înseamnă mai mult decât colectarea datelor – presupune implicarea proactivă a sistemului medical. Când medicul de familie invită pacientele la control, crește semnificativ numărul femeilor testate, iar cazurile sunt depistate în stadii tot mai incipiente, atunci când boala nu are simptome. Cancerul de col uterin nu doare și nu se manifestă până în faze avansate”, subliniază Diana Valuța.

În Republica Moldova, parcursul femeii în programul de screening cervical este reglementat prin standarde clare, care urmăresc depistarea timpurie și intervenția rapidă în cazurile cu risc crescut. Pentru cazurile cu modificări severe (ASC-H, HSIL sau AGC), pacientele sunt direcționate către investigații suplimentare prin colposcopie și biopsie, la necesitate, care trebuie să fie efectuate în termen de cel mult 14 zile de la primirea rezultatului. Această etapă permite o evaluare detaliată a leziunilor și confirmarea diagnosticului.

Dacă suspiciunea de cancer este confirmată, femeia este îndrumată către policlinica Institutului Oncologic în termen de maximum 7 zile. Tratamentul este decis în funcție de tipul și severitatea leziunii și nu aparține unui singur medic, ci unui consiliu multidisciplinar format din cel puțin trei specialiști. În cazurile complexe, poate fi convocată și o a doua comisie multidisciplinară.

Femeile ajung la medic prea târziu: simptomele apar abia când boala este avansată

Datele reflectă o realitate contradictorie: pe de o parte, sistemul funcționează asigurând creșterea accesului la servicii de screening și depistarea precoce; pe de altă parte, femeile încă ajung la medic în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt mai limitate.

Potrivit Institutului Oncologic, în prezent, aproximativ 4.200 de paciente trăiesc cu acest diagnostic după tratament specializat complex. În 2024 au fost înregistrate 338 de cazuri noi de cancer cervical, dintre care 203 au fost depistate prin screening. Cu toate acestea, distribuția pe stadii rămâne îngrijorătoare: doar circa 47% dintre cazuri sunt descoperite în faze incipiente (I–II), în timp ce peste jumătate sunt diagnosticate în stadii avansate (III–IV).

Această diferență se reflectă direct în șansele de supraviețuire. Dacă în stadiul I rata de succes ajunge la 80–90%, în stadiile avansate aceasta scade dramatic, la doar 25–40%.

„Explicația ține, în mare parte, de momentul în care femeile ajung la medic. Aproximativ 50% dintre cazuri apar încă în afara screeningului organizat, ceea ce înseamnă că femeile se adresează abia când apar simptome – sângerări neobișnuite sau dureri. În aceste condiții, boala este descoperită reactiv, nu la timp, când opțiunile sunt limitate, mai toxice și cu șanse reduse de vindecare”, explică Rodica Mîndruța-Stratan, coordonatoarea Programului Național de Control al Cancerului.

Sursa foto: arhiva personală/Facebook

În spatele acestui fenomen stau mai mulți factori: participarea insuficientă la screening (testul Babeș-Papanicolau), nivelul redus de informare privind prevenția și lipsa unei adresări regulate la medic în absența simptomelor. În practică, cele mai mari dificultăți apar în cazurile diagnosticate tardiv. Aproape jumătate dintre paciente ajung în stadii avansate, când tratamentul devine mult mai complex. Acesta nu mai presupune intervenție chirurgicală, ci radiochimioterapie concomitentă, adesea în condițiile unor tumori voluminoase și cu invazie locală în organe, precum vezica urinară sau rectul.

Totodată, traseul pacientei rămâne fragmentat – de la medicul de familie, la ginecolog și apoi la oncolog, iar întârzierile sunt frecvente. Lipsa unui sistem uniform de chemare și rechemare după un rezultat pozitiv la screening, diferențele de acces între mediul rural și urban și comunicarea insuficientă între nivelurile de asistență medicală complică și mai mult parcursul.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit repere clare pentru eliminarea cancerului de col uterin la nivel global, propunând o abordare integrată, bazată pe prevenție și intervenție timpurie. Țintele sunt ambițioase, dar considerate realizabile (denumită 90-70-90): vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90% dintre fetele cu vârste între 9 și 14 ani, testarea prin screening a 70% dintre femeile cu vârste între 25 și 61 de ani, o dată la trei ani, precum și asigurarea tratamentului complet pentru 90% dintre femeile diagnosticate cu leziuni precanceroase sau cancer invaziv.

În Republica Moldova, autoritățile, cu sprijinul partenerilor internaționali, au investit în modernizarea infrastructurii, instruirea specialiștilor, informarea femeilor eligibile și creșterea nivelului de conștientizare privind importanța screeningului. Totodată, au fost puse bazele Registrului Național de Screening Cervical și a fost accelerată digitalizarea sistemului. Aceste evoluții sunt consolidate în noul Program Național de Control al Cancerului 2026–2030, care plasează prevenția în centrul politicilor publice.

Screeningul și vaccinarea – cheia pentru a reduce mortalitatea prin cancer cervical

Cancerul de col uterin este una dintre puținele forme de cancer care poate fi eliminat complet prin două instrumente esențiale: vaccinarea împotriva HPV și screeningul regulat. Specialiștii atrag însă atenția că cele două nu se exclud, ci se completează. Imunizarea este recomandată înainte de debutul vieții sexuale, deoarece eficiența maximă este obținută înainte de orice contact cu virusul HPV. Vaccinul ajută organismul să dezvolte anticorpi care pot împiedica infectarea ulterioară cu tulpinile HPV vizate.

În paralel, screeningul rămâne esențial pentru depistarea leziunilor deja existente. În Republica Moldova, acoperirea prin screening citologic a ajuns la 62% în 2025 – un progres important, dar încă departe de nivelul optim. Chiar și în condițiile unei acoperiri complete, vaccinarea și screeningul „merg mână-n mână”, contribuind împreună la o protecție de peste 90% la nivel populațional.

Vaccinarea împotriva HPV a fost introdusă în calendarul național de imunizări în 2017, cu sprijinul GAVI. Inițial destinată fetelor de 10 ani, din 2021 acoperă grupa de vârstă 9–14 ani atât pentru fete, cât și pentru băieți. Începând cu 2025, schema a fost simplificată, conform recomandărilor OMS: o singură doză este considerată suficientă pentru a asigura un nivel protector de anticorpi pe termen lung, pentru grupul de vârstă 9-14 ani. Totodată, vaccinarea a fost extinsă până la vârsta de 26 de ani, pentru care este aplicată schema de vaccinare de două doze, pentru persoanele nevaccinate anterior.

Cu toate acestea, acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul necesar pentru a reduce semnificativ circulația virusului. Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că doar puțin peste 46% dintre fetele cu vârste de 10-14 ani sunt vaccinate, iar în rândul băieților rata este de aproximativ 4%.

„Vaccinul contra HPV este disponibil în toate centrele de asistență medicală primară din țară, vaccinarea are loc gratuit prin intermediul medicului de familie. În prezent, în Moldova este utilizat vaccinul Gardasil 4-valent, produs în SUA, care protejează împotriva tulpinilor 6 și 11 (pentru a preveni apariția verucilor genitale) și a tulpinilor 16 și 18 (implicate în dezvoltarea cancerului de col uterin în aproximativ 70% dintre cazuri). Autoritățile iau în calcul posibilitatea introducerii vaccinului cu spectru mai larg – Gardasil 9-valent”, explică Veaceslav Guțu, director adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Pentru a crește rata de imunizare, autoritățile, alături de parteneri precum UNFPA, UNICEF și OMS, desfășoară campanii de informare și instruiri pentru cadrele medicale. Medicii de familie joacă un rol-cheie, fiind principala sursă de informare pentru populație și punctul central prin care se realizează vaccinarea.

„Exemplele arată că intervențiile țintite pot avea impact. În municipiul Bălți, de exemplu, unde acoperirea vaccinală era de doar 7–10%, instruirea personalului medical a dus la o creștere până la aproximativ 22% într-un singur an. Programe similare au fost implementate și în alte regiuni cu acoperire scăzută, inclusiv în UTA Găgăuzia”, adaugă Veaceslav Guțu.

Totuși, reticența persistă. Miturile legate de vaccin, inclusiv temerile privind infertilitatea sau reacțiile adverse, continuă să influențeze deciziile părinților. Specialiștii subliniază că aceste temeri nu sunt susținute științific: până în prezent, nu au fost raportate reacții adverse severe în Moldova, iar la nivel global, vaccinul și-a demonstrat siguranța în peste două decenii de utilizare.

În Australia, prima țară care a introdus vaccinarea HPV la nivel național în 2007, incidența infecțiilor și a leziunilor precanceroase a scăzut drastic, iar țara este pe cale să elimine cancerul de col uterin până în 2035. În Marea Britanie, vaccinarea a dus la o reducere de până la 87% a cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor vaccinate la 12-13 ani.

În Republica Moldova, provocarea rămâne a fi convingerea populației. Datele arată că acoperirea vaccinală crește odată cu vârsta – de la doar 1,7% la 9 ani la peste 50% la 15 ani, semn că ezitarea inițială poate fi depășită prin informare corectă. Astfel, într-un sistem în care medicii de familie sunt adesea supraîncărcați, timpul alocat discuțiilor cu pacienții rămâne o resursă limitată, dar esențială.

În lupta contra cancerului de col uterin, prevenția nu este doar o opțiune, ci diferența dintre viață și moarte. În următorii ani vom putea vedea rezultatele intervențiilor și va fi nevoie de intensificarea eforturilor prin digitalizarea proceselor, instruirea medicilor și campanii de informare destinate populației.

Interviu realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.