Elena, în vârstă de 35 de ani, a venit la cabinetul de colposcopie din raionul său. Nu este speriată: medicul i-a explicat pas cu pas ce urmează să se întâmple. „Colposcopia nu este dureroasă și, dacă identificăm o zonă suspectă, putem preleva o mică mostră de țesut, adică o biopsie, pentru a confirma dacă există leziuni. Totul este gratuit și sigur”, i-a spus medicul. Această clarificare îi oferă Elenei curaj și încredere.

Screeningul cervical nu se oprește la testul Babeș-Papanicolau. Când rezultatele indică modificări anormale sau suspiciuni, colposcopia devine următorul pas – o investigație care permite evaluarea detaliată a colului uterin cu ajutorul colposcopului, un aparat ce mărește imaginea de la 6 la peste 40 de ori, permițând medicului să observe cele mai mici modificări celulare. În cazul în care medicul identifică o zonă suspectă, biopsia permite examinarea acesteia în laborator, confirmând sau infirmând prezența leziunilor.

Serviciul de colposcopie – mai aproape de femeile din mediul rural

De la sfârșitul anului 2023, serviciul de colposcopie este mai aproape de femeile din mediul rural datorită Rețelei Naționale de Colposcopie, care include 12 cabinete strategic amplasate în țară – 9 în raioane și 3 în Chișinău. Fiecare cabinet este conectat digital cu Centrul Național de Referință în Colposcopie și cu Unitatea de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, asigurând acces egal la servicii medicale moderne.

Cabinetele sunt dotate cu echipamente moderne: colposcoape performante, unități de electrochirurgie, sterilizatoare, fotolii ginecologice adaptate și instrumentar medical, în valoare totală de 635.000 de dolari, procurate de UNFPA, cu suportul Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii. Zilnic, în cele 12 cabinete sunt efectuate aproximativ 50 de colposcopii.

Astăzi, în cele nouă raioane, colposcopia și biopsia permit stabilirea completă a diagnosticului și, la Chișinău, femeile vin doar pentru tratamentul excizional al leziunilor precanceroase. Timpul de așteptare este de maximum o săptămână și, dacă diagnosticul nu confirmă leziuni precanceroase, femeile rămân în monitorizare la nivel de raion.

„În schimb, femeile care locuiesc în municipiile și raioanele din apropierea celor 9 Cabinete încă trebuie să vină la Chișinău. În prezent, lucrăm la mecanismul de extindere a numărului de raioane deservite de aceste centre/oficii de colposcopie. De asemenea, ne propunem să consolidăm capacitatea medicilor în tratarea leziunilor depistate, astfel încât femeile să beneficieze și de tratament direct în raion”, menționează Uliana Tabuica, medic obstetrician-ginecolog, șefa Centrului Național de Referință în Colposcopie, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de Obstetrică și Ginecologie a USMF „Nicolae Testemițanu”.

Sursa foto: UNFPA Moldova

În prezent, în Republica Moldova sunt realizate anual aproximativ 15.000 de colposcopii. Dacă va fi extins numărul de raioane deservite, responsabilii din sănătate estimează că ar putea fi realizate 45.000 de colposcopii anual, Rețeaua existentă fiind capabilă să facă față acestei cereri. În afara Rețelei naționale, colposcopiile sunt efectuate în cadrul fiecărei Asociații Medicale Teritoriale din Chișinău și în numeroase clinici private.

Aceleași standarde medicale pentru fiecare femeie, indiferent de localitate

Un element inovator al Rețelei este digitalizarea serviciilor. Videocolposcoapele și sistemele de videoconferință permit transmiterea imaginilor în timp real pentru consultarea cazurilor dificile și discuții interdisciplinare între specialiștii din teritoriu și experții naționali. Astfel, femeile nu mai trebuie să călătorească la Chișinău, ci pot fi evaluate în raion, beneficiind de același nivel de expertiză.

Uliana Tabuica susține că, pe măsură ce medicii din teritoriu acumulează experiență, ei apelează la videoconferință tot mai rar – doar atunci când este vorba despre un caz dificil și e necesară o opinie suplimentară pentru stabilirea diagnosticului și a tacticii optime de management.

„Colposcopia nu este o metodă foarte cunoscută în rândul populației generale, de aceea poate genera neliniște, incertitudine sau interpretări greșite. În cadrul cursului avansat de colposcopie, specialiștii sunt instruiți să explice pacientelor rezultatele citologice, precum și semnificația diferitor categorii diagnostice, cum ar fi ASC-US, LSIL sau HSIL. Medicii trebuie să clarifice pașii următori, ce presupune examinarea colposcopică și ce informații suplimentare poate oferi aceasta”, explică Irina Sagaidac, doctor în științe medicale și conferențiar universitar la Departamentul de Obstetrică și Ginecologie, USMF „Nicolae Testemițanu”.

Sursa foto: Arhiva personală

Toate protocoalele clinice aplicate la nivel național sunt standardizate. Astfel, o femeie din orice regiune a țării beneficiază de același tip de evaluare, diagnostic și conduită terapeutică, indiferent dacă este în municipiul Chișinău sau într-un raion. Standardizarea crește încrederea pacientelor în sistemul medical, consolidează credibilitatea serviciilor de screening și diagnostic și contribuie la un sistem mai eficient în prevenirea și diagnosticul precoce al cancerului de col uterin.

Calitatea serviciilor depinde în mod direct de competența și experiența profesioniștilor implicați. Un colposcopist trebuie să efectueze aproximativ 1.500 de colposcopii pentru a fi considerat calificat.

„Integrarea unui curriculum acreditat de colposcopie în programele universitare este esențială pentru formarea specialiștilor și standardizarea practicii. Curriculumul elaborat în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu” este acreditat de Federația Europeană de Colposcopie, ceea ce înseamnă că a fost evaluat de experți independenți și respectă criterii stricte privind conținutul, metodele de instruire și standardele de evaluare a competențelor profesionale”, explică Irina Sagaidac.

Programul de formare include două tipuri de cursuri: cursul de bază (10 zile, pentru toți specialiștii în obstetrică și ginecologie) și cursul avansat (7 săptămâni, pentru aprofundarea competențelor practice și clinice). În cadrul cursului avansat, participanții învață efectuarea corectă a colposcopiei, prelevarea biopsiilor țintite, aplicarea tratamentelor pentru leziunile cervicale, realizarea vaginoscopiei și vulvoscopiei, particularitățile colposcopiei în sarcină, evaluarea pacientelor imunocompromise și monitorizarea după tratamentele aplicate.

„Până acum, circa 37 de medici au trecut prin cursul avansat și certificarea în colposcopie, iar 28 dintre aceștia activează regulat”, susține Uliana Tabuica.

De asemenea, doi dintre formatorii de la USMF au obținut certificarea internațională de colposcopist, acordată de Societatea Britanică de Colposcopie, prin programe riguroase recunoscute internațional, aducând în sistem bune practici, metode moderne de predare și standarde actuale de evaluare a imaginilor colposcopice.

Medici colposcopiști mai bine pregătiți, prin formare continuă și sprijin academic

USMF și Rețeaua Națională de Colposcopie își propun să colaboreze și mai mult prin conferințe științifice, proiecte de cercetare și implicarea studenților, rezidenților și specialiștilor în realizarea proiectelor și tezelor de cercetare în domeniul colposcopiei și al prevenirii cancerului de col uterin. Această colaborare va contribui la generarea de date științifice și dezvoltarea expertizei academice și clinice, inclusiv prin schimb internațional de experiență.

„Formarea continuă este esențială, deoarece, în practica de zi cu zi, medicul colposcopist întâlnește un număr limitat de tipuri de leziuni cervicale, ceea ce-i poate influența experiența practică acumulată”, explică Irina Sagaidac.

Astfel, Centrul de Referință în Colposcopie din cadrul Institutului Mamei și Copilului oferă posibilitatea de a studia cazuri complexe sau rare, folosind simulări și colecții standardizate de imagini colposcopice.

„Acestea permit participanților să exerseze identificarea semnelor colposcopice caracteristice și să compare propria interpretare cu cea a experților. Medicii sunt instruiți să aplice aceleași criterii de evaluare a imaginilor colposcopice pe întreg teritoriul țării și să utilizeze clasificări recunoscute la nivel internațional. De exemplu, în țara noastră este utilizat scorul Swede pentru aprecierea imaginilor colposcopice”, adaugă Irina Sagaidac.

În R. Moldova, conform datelor Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin, rata de acoperire cu servicii de colposcopie a crescut de la 40% în 2021 la 85% în 2025, iar rata de tratament a leziunilor precanceroase – de la 26% la 91%. Astfel, sute de femei sunt diagnosticate și tratate la timp, prevenind dezvoltarea cancerului cervical.

Totuși, în spatele acestor rezultate se află încă multe provocări:

• medicii trebuie să plece temporar de la locul de muncă pentru a participa la cursuri avansate, ceea ce presupune redistribuirea responsabilităților sau desemnarea unui alt specialist care să preia atribuțiile medicului aflat la formare;
• nivelurile diferite de experiență ale participanților, care determină formatorul să adapteze procesul educațional;
• standardizarea națională a practicii colposcopice care rămâne un obiectiv continuu, pentru ca toți specialiștii să aplice aceleași criterii de examinare și interpretare a imaginilor colposcopice, indiferent de instituția medicală în care este efectuată investigația.

Pentru Elena, vizita în cabinetul de colposcopie nu mai reprezintă un motiv de anxietate. Medicul i-a explicat tot ce se întâmplă, i-a arătat rezultatele și i-a spus cât de important este că s-a adresat la timp, deoarece uneori femeile ajung prea târziu – din cauza fricii, rușinii, lipsei de timp sau absenței simptomelor.

După colposcopie, femeia poate relua imediat activitățile zilnice. În cazul unui tratament, majoritatea leziunilor pot fi vindecate complet, iar pacienta va fi monitorizată periodic pentru a preveni reapariția problemelor. Astfel, prevenția și diagnosticarea timpurie îi oferă siguranță, liniște și șansa de a-și continua viața alături de familie.

Material realizat cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), în baza asistenței financiare a Guvernului Marii Britanii. Opiniile exprimate în acest interviu aparțin în exclusivitate autorilor și nu reprezintă neapărat poziția UNFPA sau a oricărei alte organizații afiliate.